pannaturist, -ă
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (pannatur/ism/ + -ist)
Etimologie: (pannatur/ism/ + -ist)
1. I. referitor la pannaturism (concepție care susține că, în afara realităților naturii, nu există nimic altceva).
2. II. adept al pannaturismului.